- Un studiu ce a stabilit că bancnotele pot răspândi infecții microbiene şi că leii româneşti se numără printre valutele pe care microbii supravieţuiesc cel mai mult a fost premiat la gala Ig Nobel 2019, alternativele amuzante ale premiilor Nobel acordate celor mai trăznite descoperiri ştiinţifice
- Premiile Ig Nobel sărbătoresc neobişnuitul, onorează imaginaţia şi stimulează interesul oamenilor în ceea ce priveşte ştiinţa, medicina şi tehnologia, potrivit revistei de umor Annals of Improbable Research (Analele Cercetărilor Improbabile, n.r.), care sponsorizează aceste trofee împreună cu Harvard – Radcliffe Science Fiction Association şi Harvard – Radcliffe Society of Physics Students, informează The Guardian
- Anul trecut, premiul pentru economie a fost acordat unei echipe de cercetători olandezi care a demonstrat că bancnotele pot răspândi infecţii microbiene, iar printre cele mai periculoase valute se numără şi leii româneşti
Studiul a fost realizat în 2012, în laboratorul Canisius Wilhelmina Ziekenhuis din Olanda, şi a avut în vedere mai multe tipuri de bancnote, precum euro, dolar american şi canadian, lei, dirhami marocani şi rupii indiene.
Ţări precum România, Israel şi Malaysia folosesc bancnote din polimeri, mai rezistente, dar care permit proliferarea bacteriilor. Studiul a arătat că structura din polimeri a leului românesc permite proliferarea şi trasmiterea a numeroşi agenţi patogeni multirezistenţi.
În teorie, spun cercetătorii olandezi, leii ar putea contribui la trasmiterea microorganismelor în rândul populaţiei din România.
O echipă de epidemiologi a guvernului chinez dă peste cap recomandările inițiale ale specialiștilor cu privire la spațiul de siguranță pentru evitarea infecțiilor.
Oamenii de știință chinezi arată că noul coronavirus poate rezista în aer timp de jumătate de oră, dar mai ales că poate ajunge până la persoanele aflate la 4,5 metri de sursa de infecție. Asta în condițiile în care autoritățile recomandă o distanță de siguranță de 1-2 metri.
Studiul mai arată că virusul poate rezista zile întregi pe suprafeţele pe care cad stropi de respiraţie ale persoanelor infectate, ceea ce sporeşte riscul de contagiune. Timpul în care virusul rezistă pe o suprafaţă depinde de factori precum temperatura sau tipul de suprafață.
La o temperatură de aproximativ 37 de grade Celsius, virusul poate supravieţui între două şi trei zile pe materiale precum sticla, pânza, metalul, plasticul sau hârtia. Studiul este bazat pe un caz de infecție care a avut loc în China pe 22 ianuarie.
Concret, un pasager a urcat într-un autobuz de distanță lungă și s-a așezat pe al doilea rând din spate. Pasagerul avea deja simptome, dar autoritățile nu declaraseră încă starea de alertă, așa că bolnavul nu purta mască, nici cei mai mulți dintre pasageri.
Cum toate autobuzele din China au camere de luat vederi instalate, experții au putut reconstitui felul în care s-a propagat virusul. Destinatarii nu erau doar oameni așezați în apropierea sursei de infecție, dar și călători aflați la 4,5 metri. Cei șapte au fost confirmați pozitiv ulterior, inclusiv un pasager care nu avea simptome.
În plus, după ce pasagerii au coborât din autobuz, alți oameni au urcat, 30 de minute mai târziu. Din noul grup de pasageri, un om s-a infectat la rândul lui cu noul coronavirus. Autorii studiului au precizat că omul a inspirat cel mai probabil aerosoli respirați de pasagerii infectați anterior.Studiul, au spus autorii, demonstrează încă o dată importanța spălării mâinilor și purtarea de măști în spațiile publice închise.
